Arhive lunare: ianuarie 2011

Fereastra

Publicat pe ianuarie 31, 2011 de Ciprian Bojan

Zidul stătea să se prăbuşască. Mai erau ici şi colo cărămizi ce se ţineau cu încăpăţânare unele de altele, nelăsând astfel edificiul să se surpe… Fundaţia avea fisuri serioase, părea că solul în care a fost construită nu era foarte … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de proză, Viaţa pur şi simplu | Etichetat | 3 comentarii

Adevărul meu

Publicat pe ianuarie 30, 2011 de Ciprian Bojan

Dintr-o armonie de ceruri precare, am coborât sensuri, am reinventat canoane, am negat adevăruri, pe care timpul a vrut să mi le scrie cu sânge pe suflet. Am deschis porţi, am ascultat şoapte. Nu doar lacrimile mele, au curs pe … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | 5 comentarii

Destinaţie

Publicat pe ianuarie 30, 2011 de Ciprian Bojan

Au rămas doar copacii ca martori, ai chemărilor fără ecou, stabilindu-şi drept scop, să devină palate, la marginea templului-ruină. Credeam că voi şti să ascult, acel glas, care a uitat să vină, fiindcă eram doar mijloc, printre scopuri arbitrare; existenţe … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie | 5 comentarii

Neputinţă

Publicat pe ianuarie 29, 2011 de Ciprian Bojan

Mi-ai devenit respiraţie şi ţi-am dat astfel, ordin de nemurire, spre clipa ce îţi va şopti adevăruri clare de care, ştiu, tu n-ai nevoie! Te-am zugrăvit, ca pe o expresie firească, fără sensuri ascunse, ci doar aşa cum eşti peste … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | 4 comentarii

Singurătatea ca vină şi sentinţă

Publicat pe ianuarie 29, 2011 de Ciprian Bojan

Gând adresat tuturor vizitatorilor acestui blog Nu-mi caut cuvinte alese, ci ies pur şi simplu din mine, ca o reacţie aproape fiziologică la ceea ce simt în anumite momente. Nu caut înţelegere, simpatie, compasiune şi nici măcar respect: SCRIU SOAR … Continuă lectura →

Publicat în Viaţa pur şi simplu | Etichetat , , , , , , , | 8 comentarii

Urme în suflet

Publicat pe ianuarie 28, 2011 de Ciprian Bojan

Durerea, adunată picătură cu picătură, în suflet, a găsit de cuviinţă să mai rămână un pic, pentru ca eu să nu uit ceea ce mi-a rezervat viaţa de fiecare dată. Din când în când, bucăţi de suflet, mi se desprind … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | 14 comentarii

RĂTĂCIND PRINTRE CUVINTE (In Memoriam Florian Pitiş)

Publicat pe ianuarie 27, 2011 de Ciprian Bojan

(5 septembrie 2007) Unde mergi tu, gând stingher? Cocoţat pe-un colţ de cer Unde mergi tot înainte? Rătăcind printre cuvunte. Şi dacă prin vis alergi, Câte flori vrei să culegi? Rătăcind peste păduri, Ce mirese vrei să furi? Cărui bătrân … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie | 25 comentarii

Semn de carte

Publicat pe ianuarie 27, 2011 de Ciprian Bojan

Prin oceanul tău, curg raze rebele, sunete ce ating, porţi spre semne atârnate de nume nerostit. Prin cerul tău, sosesc visuri stinghere, prefăcute-n şoapte, aduse de valuri, sau de brize, acoperite de praf, cotidian. Prin templul tău, ofrande inerte, jocuri … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie | 3 comentarii

Refren

Publicat pe ianuarie 26, 2011 de Ciprian Bojan

Oboseau clipele, asemeni unui meandru, devenind spirale ale unui timp pierdut. Aripi se deschideau, căutându-şi cerul spre care doreau să creadă, că trebuie să zboare. Devenam orizont, acoperit cu gesturi banale, ce aduceau a refren de epilog rece, aşezat pe … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | Lasă un comentariu

Descompunere

Publicat pe ianuarie 25, 2011 de Ciprian Bojan

Cuvintele în evantai, deveniseră susur orb, mister căzut printre şopate, cu putere de zâmbet, spre acelaşi amurg. Timp neclădit pe trupul flămând, au căzut ochi în albii seci, mişcări şovăielnice, inerţie, consum de nelinişte latentă, întrebări oarbe, cuget încruntat. Mers … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | 2 comentarii

Alăturări

Publicat pe ianuarie 24, 2011 de Ciprian Bojan

Pe ochii care-ţi curg vise, atingere oarbă, nestăvilită. Ceruri de aripi, amurguri împletite, nouri fugari, suflete-margini. Pleoapele timpului, adormite valuri negre, credinţă fumurie, nelinişte atârnată. Strângere-cauză, materie-castă, nebun vis cernut, mâine-destul. Constelaţie oarbă, paşi de ceaţă, dimineaţă sătulă pagină rece. … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie | 2 comentarii

Iarnă

Publicat pe ianuarie 24, 2011 de Ciprian Bojan

Ecouri stinse printre clipe înfloresc, asemeni unui ceas de vreme nouă, şi-n vechi canoane alte vise-nmuguresc, şi-i vreme de hotar şi-s inimi câte două… Prin clipe argintii se-adună rând pe rând, cristale de preaplin şi zgomote de viaţă, se surpă … Continuă lectura →

Publicat în Uncategorized | 8 comentarii

Verbe

Publicat pe ianuarie 23, 2011 de Ciprian Bojan

Când îmi strigi a linişte, pe tâmplele tale e adânc. Doar buzele-şi caută, în zadar odihna în celelalte colţuri. Erai expresie, acum te transformi în tablou, cu resturi din mine. Mă caut peste reprize de Soare, dar îmi apar stoluri … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie | 15 comentarii

Prin lumea caldă a sufletului-rază

Publicat pe ianuarie 22, 2011 de Ciprian Bojan

Gând şoptit Luminiţei Îmi era cenuşiu, iar pe orizontul meu stăteau ameninţător săbiile ce mă străpungeau prin cuget, despicând semnele de viaţă ce mai existau în mine. Îmi eram durere, mă renegam! Păşind instinctiv către lumi şi clipe cărora nu … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de proză, Viaţa pur şi simplu | 19 comentarii

Depărtare

Publicat pe ianuarie 21, 2011 de Ciprian Bojan

Clipe nestăvilite, îşi croiau drum peste mine, mă sufocam în verb, mă ascundeam în mine. Mă dureai! Simţeam cum mi se dau de-a dura, erau printre rânduri, silabele plângeau a mare, şi începuse dansul, nebun şi aritmic. Tăceai! Îmi răsăreau … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | 2 comentarii

Inexistenţă

Publicat pe ianuarie 20, 2011 de Ciprian Bojan

Am căzut, spre o margine albă, despletire a cugetului, ce-mi stătea între degetele încleştate în adevăruri. Cu lacrimi albastre, am ferecat doruri cernute pustiu, spre nicăieri. Tărâmuri endemice. Spre ele îmi alerga sufletul, când s-a trezit noaptea. Mi-am devenit, inutilitate … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | 9 comentarii

Gândul pur al sufletului-mantie

Publicat pe ianuarie 20, 2011 de Ciprian Bojan

Gând şoptit Aghatei Îmi răsăream dimineţi cenuşii peste răni ce nu voiau să asculte de normalităţi aruncate peste ochii lumii. Îmi muream, mă ascundeam în mine! Reperele dispăreau fără să ştiu unde să le mai caut. Totul devenise amestec confuz … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de proză, Viaţa pur şi simplu | 20 comentarii

Alcătuire

Publicat pe ianuarie 19, 2011 de Ciprian Bojan

Din plâsul unui val, mi s-au desprins culorile, pe care le-am zugrăvit încât au devenit nuanţe şterse, compoziţii diforme, neconturate. Din freamătul unui gând, a răsărit refrenul, ce avea atâta suflare în el, încât şi-a pierdut ritmul, devenind şoaptă, pierdută … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | 20 comentarii

Cântăreţul mut

Publicat pe ianuarie 18, 2011 de Ciprian Bojan

Mai ţii minte locul acela, prin care gândurile noastre, alergau desculţe şi râzând? Acolo, cândva, demult, a căzut un înger, fiindcă uitase că nu e om. Încă nu se ştie, dacă îngerul acela a murit sau nu. Mai ţii minte, … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie | 12 comentarii

Locuitorii tainici ai sufletelor-linişte

Publicat pe ianuarie 18, 2011 de Ciprian Bojan

Gând şoptit Cameliei Zburau priviri spre orizonturi semeţe. Acolo se întâlneau şi îşi dădeau timp de odihnă gândurile albastre ale sufletelor rănite. Îşi vorbeau în linişti stinghere, cu ridicări şi coborâri repetate de ochi. Se mângâiau. Polii opuşi ai fiecărei … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de proză | 6 comentarii