Arhive lunare: ianuarie 2011

Fereastra

Zidul stătea să se prăbuşască. Mai erau ici şi colo cărămizi ce se ţineau cu încăpăţânare unele de altele, nelăsând astfel edificiul să se surpe… Fundaţia avea fisuri serioase, părea că solul în care a fost construită nu era foarte … Continuă lectura

Publicat în Un soi de proză, Viaţa pur şi simplu | Etichetat | 3 comentarii

Adevărul meu

Dintr-o armonie de ceruri precare, am coborât sensuri, am reinventat canoane, am negat adevăruri, pe care timpul a vrut să mi le scrie cu sânge pe suflet. Am deschis porţi, am ascultat şoapte. Nu doar lacrimile mele, au curs pe … Continuă lectura

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | 5 comentarii

Destinaţie

Au rămas doar copacii ca martori, ai chemărilor fără ecou, stabilindu-şi drept scop, să devină palate, la marginea templului-ruină. Credeam că voi şti să ascult, acel glas, care a uitat să vină, fiindcă eram doar mijloc, printre scopuri arbitrare; existenţe … Continuă lectura

Publicat în Un soi de poezie | 5 comentarii

Neputinţă

Mi-ai devenit respiraţie şi ţi-am dat astfel, ordin de nemurire, spre clipa ce îţi va şopti adevăruri clare de care, ştiu, tu n-ai nevoie! Te-am zugrăvit, ca pe o expresie firească, fără sensuri ascunse, ci doar aşa cum eşti peste … Continuă lectura

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | 4 comentarii

Singurătatea ca vină şi sentinţă

Gând adresat tuturor vizitatorilor acestui blog Nu-mi caut cuvinte alese, ci ies pur şi simplu din mine, ca o reacţie aproape fiziologică la ceea ce simt în anumite momente. Nu caut înţelegere, simpatie, compasiune şi nici măcar respect: SCRIU SOAR … Continuă lectura

Publicat în Viaţa pur şi simplu | Etichetat , , , , , , , | 8 comentarii

Urme în suflet

Durerea, adunată picătură cu picătură, în suflet, a găsit de cuviinţă să mai rămână un pic, pentru ca eu să nu uit ceea ce mi-a rezervat viaţa de fiecare dată. Din când în când, bucăţi de suflet, mi se desprind … Continuă lectura

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | 14 comentarii

RĂTĂCIND PRINTRE CUVINTE (In Memoriam Florian Pitiş)

(5 septembrie 2007) Unde mergi tu, gând stingher? Cocoţat pe-un colţ de cer Unde mergi tot înainte? Rătăcind printre cuvunte. Şi dacă prin vis alergi, Câte flori vrei să culegi? Rătăcind peste păduri, Ce mirese vrei să furi? Cărui bătrân … Continuă lectura

Publicat în Un soi de poezie | 25 comentarii