Arhive lunare: martie 2012

Oniric

Publicat pe martie 30, 2012 de Ciprian Bojan

Dacă aș ști privi semnele onirice cauzate de somnul de mine însămi, cel ce refuză să respire a frunze moarte, aș desluși, poate sensul versului primordial, legătură a nopții cu abisul. Rămâneau nearticulate, strigătele de durere… Atunci am auzit, dar … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie | 3 comentarii

Nebun

Publicat pe martie 21, 2012 de Ciprian Bojan

Nebun e timpul care zboară-ntruna și rătăcirea gândurilor mele, nebun și tandru îmi răsare Luna ca să-mi vegheze zbaterile grele. Nebun e cântecul ce-l scriu acum, cuvintele sunt arderi ancestrale, nebun sunt scriind un testament antum și mă sfârșesc în … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie | 7 comentarii

SPRE CE SĂ STRIG???

Publicat pe martie 20, 2012 de Ciprian Bojan

… când timpul se măsoară, doar în clipele pe care le număr de când te chem și până când răspunzi, sau, de cele mai multe ori, taci? … dacă spațiul se măsoară doar în urmele lăsate de tine în sufletul … Continuă lectura →

Publicat în NIMIC | 3 comentarii

Ce mai rămâne?

Publicat pe martie 19, 2012 de Ciprian Bojan

Din zborul rece al clipelor poate mai rămân amintiri și dreptul de a le retrăi, ca vis de-mpăcare cu noi înșine și cu uitarea și cu timpul… Din sensul rostirilor și gândurilor și faptelor rămân urme ale trecerii prin spațiu … Continuă lectura →

Publicat în NIMIC | 2 comentarii

Gând albastru

Publicat pe martie 17, 2012 de Ciprian Bojan

Mi-am arcuit un nor spre timp și-am încetat să strig spre seară, tremuram spre un alt nimb și-ți despleteam pacea bizară mă străbăteau încă dureri și despicam versuri de ieri… Și scriam pe pagini prea reci despre visuri aproape sfârșite … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | 4 comentarii

Într-o zi, poate…

Publicat pe martie 15, 2012 de Ciprian Bojan

Într-o zi, poate, voi rămâne fără cuvinte, adieri de gând legăminte cu sinele. Într-o zi, poate, voi rămâne fără culori excrescențe de gesturi gemene cu răsăritul. Într-o zi, poate mă voi opri din drum să-mi scald trupul în în propriile-i … Continuă lectura →

Publicat în Viaţa pur şi simplu | 6 comentarii

Retrograd

Publicat pe martie 14, 2012 de Ciprian Bojan

Îmi ancorasem strigătul dincolo de o secundă flămândă deveniseră culorile parcă tot mai întunecoase și mai șterse de norul ce ți-l despletisem spre a-i da tu formele care să-ți crească zâmbetul în lumina razei pe care ai fi ales-o. Astfel … Continuă lectura →

Publicat în NIMIC | 5 comentarii

Pașii mei

Publicat pe martie 13, 2012 de Ciprian Bojan

Pașii, semne de strigăt, și de căutare a ceva-ului ca perpetuă chemare spre care mergem, aproape instinctual, fără să avem siguranța, sau credința că îl vom atinge, vreodată, câteodată, sau măcar odată. Și totuși, pașii atingere de gând, singura legătură … Continuă lectura →

Publicat în NIMIC | Lasă un comentariu

Hai-hui

Publicat pe martie 12, 2012 de Ciprian Bojan

Mi-e gândul umed, timpul mi-e hai-hui, mi-e versul șubred și-n pagini mi te pui De doruri mai tulburi decât definițiile pe care aș vrea, dar n-ar trebui să ți le dau, îmi sorb culorile amestecate, aceleași din care se vor … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie | 2 comentarii

Dreptul la o porție de nebunie

Publicat pe martie 11, 2012 de Ciprian Bojan

Pășim. În urma noastră rămân urme, dâre de materie, rațiune și suflet. Priviri în urmă? Oricum aducătoare de regret, căci, iată, cele frumoase nu mai sunt, iar cele rele sfâșietoare sufletului ni se par… Mâine! Da, mâine e singurul nostru … Continuă lectura →

Publicat în Viaţa pur şi simplu | Etichetat | 2 comentarii

Bătaia unei aripi

Publicat pe martie 10, 2012 de Ciprian Bojan

Prin neliniștea, unui timp albastru un strigăt sihastru îți căuta priveliștea. Nebun timp adorm la marginea serii să te pot striga mai limpede, mai repede, fără oprire, ca să despic destinului ideile greșite ce țin nonsensurile ca distanțe între două … Continuă lectura →

Publicat în NIMIC | 1 comentariu

Fiindcă trebuia să le poarte cineva…

Publicat pe martie 8, 2012 de Ciprian Bojan

Și fiindcă, cerul trebuia să se bucure de ceea ce e pe pământ a răsărit viața. Și fiindcă, tot ceea ce era viață a trebuit să capete o formă s-a născut frumusețea. Și fiindcă, frumusețea era un lucru atât de … Continuă lectura →

Publicat în Viaţa pur şi simplu | 22 comentarii

Ritm

Publicat pe martie 7, 2012 de Ciprian Bojan

Am ajuns să te privesc doar prin despicătura rănii persistente și perfide semănând cu un strigăt greșit dintr-o altă dimensiune. Semne telurice, îmi brăzdau cugetul amintindu-mi că razele tale nu pot fi confundate decât cu echivalentul lor măsurat în trăirile … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | 2 comentarii

Pecete

Publicat pe martie 6, 2012 de Ciprian Bojan

Printre boltiri ale gândurilor-oază îți mângâiam seninul ce răsărea limpede precum un vis-descântec mărginire sfioasă a sufletului pe care deveniseși pecete, semnificație a tuturor celor ce trebuiau să se împlinească dincolo de orice joc al sorții care ar fi stat … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie | Lasă un comentariu

Ignorare

Publicat pe martie 5, 2012 de Ciprian Bojan

Presupun că între oameni cel mai frecvent fenomen este ignorarea ca formulă de autoapărare, dar, de fapt, prin ignorare nu facem altceva decât să devenim mai goi de propriile noastre dorințe pe care le îmbrăcăm și le dezbrăcăm doar cât … Continuă lectura →

Publicat în Viaţa pur şi simplu | 1 comentariu

Crescendo

Publicat pe martie 4, 2012 de Ciprian Bojan

Să știu lucirea unui gând albastru fierbinte scrijelit în suflet și-un cântec aburind a taine despletite peste priviri senine. Să pot adulmeca văzduhul neliniștea lui caldă ce toarnă visurilor mănunchi de nebunie de râsul florilor al clipelor scăldate-n tremur. Să … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie | 3 comentarii

Stupizenii

Publicat pe martie 2, 2012 de Ciprian Bojan

Fremătam, la visurile ce le lansam cu parapanta, să panorameze pistele pe care alergau dorințele, pe culoarul 7 și care parcă erau mereu întrecute chiar la limita careului mic de nevoia de a mă limita la mine însumi, spre a … Continuă lectura →

Publicat în Uncategorized | 4 comentarii

Cu glas

Publicat pe martie 1, 2012 de Ciprian Bojan

Un alt tărâm, un alt timp, un alt motiv, un alt noi, nu vor mai exista, decât în visuri separate, uitate într-un colț, închise într-un chenar, fără ieșire. Indiferent de ecou, un cântec nu poate răzbi printre suspine decât atunci … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | 2 comentarii