Arhive lunare: august 2011

Miresme

Miroase iar privirea ta a toamnă și filele se-ntorc așa, pe nesimțite, iar fiecare sunet mă îndeamnă să nu mai sper la zile însorite. Miroase iar surâsul tău a depărtare, din zbor de dulce-amar șoaptele mi se sting răsar printre … Continuă lectura

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | 3 comentarii

NU EXISTĂ DACĂ!

Viaţa se trăieşte fără „dacă, poate, oare”(?), dar mereu răsare acel „de ce”(?), pe care îl găsim ca singurul motiv de a evita orice răspuns…

Publicat în Viaţa pur şi simplu | Etichetat , , | 2 comentarii

Când…

Când gândurile devin zbor, rămân doar privirile pierdute, spre nicăieri, nici ieri, nici azi, nici mâine regăsite. Când ecoul șoaptei dispare, asurzitoare devine tăcerea și mai adânci rănile, să rămână mărturie, că a fost. Când nu mai rămân, nici pietre … Continuă lectura

Publicat în NIMIC | 1 comentariu

Cealaltă pagină

Mă dureau îngerii, ce răsăreau măiastru printre clipe astrale luându-și zborul fără întoarcere. Mă dureau foșnetele reci, ale nopții ce presăra peste mine zvârcoliri. Mă dureau, gândurile albastre, cărora le-am văzut sfârșitul la hotarul dintre timp și neant. Și când … Continuă lectura

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | 5 comentarii

RENEG

Ca într-un refren, printre dezmierdări de-o clipă, zac șoaptele nerostite ce devin strigăte, spre acel nicăieri, de unde am plecat. Ca într-o toamnă devenită permanentă, mi-am ucis toate visele, căci erau zvârcoliri din care nu sorbeam decât durere. Ca într-o … Continuă lectura

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | 8 comentarii

Pașii

În lumea pașilor pierduți, nici umbre, nici urme, să calce peste timpul, de-abia început, să devină sfârșit. Aud pașii, doar pașii

Publicat în NIMIC | 2 comentarii

Strigătul

Strig! Nu-mi pasă dacă voi fi auzit sau înțeles! Nici tăcerea nu-mi va folosi la nimic, deci strig, chiar dacă e strigăt a pustiu, chiar dacă nu sunt auzit sau înțeles! Doar strig!

Publicat în NIMIC | 1 comentariu

Mai ştii?

Mai ştii ce culori are răsăritul, ivit printre petale de cuvinte, absente, înlănţuite-n amestecuri de gemete dureroase? Mai ştii, ce miresme au amurgurile, coborâte greu, printre paşii ce îşi caută punctul de pornire şi de sfârşit? De ce sunt nopţile, … Continuă lectura

Publicat în NIMIC | 5 comentarii

Târziu

Îmi colind neliniştea, urmă adâncâ de vis. Cer sălbatic şi trufaş, aromă de târziu…

Publicat în NIMIC | 4 comentarii

My wish

Durerii dintotdeauna i-am lăsat, sufletul meu să-i fie drept altar, singrătăţii, mereu eu i-am dat, o viaţă-ntreagă şi un gând hoinar… Nu vreau nimic, nici nu mi se cuvine, nimic din ce-i lumesc şi nici din ce-i divin, vreau să … Continuă lectura

Publicat în Viaţa pur şi simplu | Comentarii închise la My wish

Ipoteză

De te-aş putea privi în ochi, ai fugi spre ţărmul tău, presărat cu urme adânci, în care să te-ascunzi. De te-aş striga, ai chema furtunile, să le-auzi tunetele şi vuietul, să-ţi mângâie auzul. De te-aş atinge, te-ai transforma în abur … Continuă lectura

Publicat în NIMIC | Lasă un comentariu

Trăire crâncenă

Când rostesc adevăruri, n-am nevoie de nici o pecete spre a le întări. Îmi sunt destule clipele când doare trăirea lor crâncenă.

Publicat în NIMIC | Lasă un comentariu