Arhive lunare: decembrie 2011

Nicăieri

Publicat pe decembrie 30, 2011 de Ciprian Bojan

M-am întrebat adeseori de unde vin clipele? Și răspunsul a fost: ”de nicăieri”… M-am întrebat adeseori de unde se duc clipele? Și răspunsul a fost: ”nicăieri”… Acum, nu mă mai întreb nimic…

Publicat în NIMIC | 5 comentarii

…de seară

Publicat pe decembrie 28, 2011 de Ciprian Bojan

Fugeam spre neliniște purtată-n reci sfeșnice cu raza-i dulce-amară și tu-mi cântai de seară Tăceam spre umbre mute și răni ce stau să asculte un vers ce doare iară și tu-mi cântai de seară Priveam pagina sumbră ce-mi stă ascunsă-n … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie | Lasă un comentariu

Inerțial

Publicat pe decembrie 27, 2011 de Ciprian Bojan

Pe umeri și aripi frânte și gânduri pierdute și nopți albe și mantii de tăcere și vis straniu, neînceput. Pe drumuri și cercuri roșii și cugete oarbe și urme și tremur și terminații nervoase. Pe pagini și sânge și timp … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | Lasă un comentariu

Vine Crăciunul!

Publicat pe decembrie 23, 2011 de Ciprian Bojan

Vine Crăciunul! Un zvon se aude în fiecare glas omenesc, se vede pe fiecare chip, dar mai ales pe zâmbetul copiilor și se simte, parcă, în fiecare respirație. Vine Crăciunul! Parcă brazii sunt mai verzi și zăpada simțită aievea sau … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de proză, Viaţa pur şi simplu | 4 comentarii

Să începem cu finalul

Publicat pe decembrie 17, 2011 de Ciprian Bojan

Era doar un suflet ce rătăcea prin sine, amorțit și fără vreo licărire de viață și culoare. Era doar un semn de întrebare. La un moment dat a atins un alt suflet aflat în zbor. A încercat să-l privească doar … Continuă lectura →

Publicat în NIMIC | 8 comentarii

Rost

Publicat pe decembrie 15, 2011 de Ciprian Bojan

Tremur de vis, verde nescris, cer și pământ, noapte curând. Joc de apus, suflet nespus, veșted urcuș, mâine culcuș. Noapte de șoapte, zboruri de-aproape, vânt taciturn, suflet nocturn. Mă caut pe-un nor, mă mistui în zbor, devin somn perfid și … Continuă lectura →

Publicat în NIMIC | 2 comentarii

I feel

Publicat pe decembrie 12, 2011 de Ciprian Bojan

Mă simt gol pe dinăuntru și parcă, mă încearcă senzația de frig. Dar măcar pot simți toate astea și pot vorbi despre asta…

Publicat în NIMIC | 2 comentarii

Dincolo III

Publicat pe decembrie 5, 2011 de Ciprian Bojan

Dincolo, ceruri străbătute de gânduri palide, cu iz de feerie. Dincolo, zgomote surde, crâmpeie de simțuri îmbibate în sensuri derizorii. Dincolo, oceanul blestemat, trecerea mută, hotarul de întoarcere, timpul străin, murmurul rece. Dincolo, candela ruptă, pagina goală, chenarul nebun, portativul … Continuă lectura →

Publicat în NIMIC | 9 comentarii

Toate ale tale

Publicat pe decembrie 4, 2011 de Ciprian Bojan

Prin nopțile tale, și ce nopți, prin visurile tale, de nouri, printre semnele tale, de trăire semne, printre tablourile tale, de simțuri, printre refrenele tale, de bucurie, printre orizonturile tale, vopsite-n albastru, printre dorurile tale, de mâine… mereu… Acolo sunt, … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie | 2 comentarii

Tablou II

Publicat pe decembrie 3, 2011 de Ciprian Bojan

Perfid văzduh, cercetez spre tine lacom, mă absorbi, mă lepezi, devin țărână. Alunec, cu mâinile întinse, cu strigătul în brațe, cu durerea scrâșnindă, cu ochii larg deschiși prin întuneric. Crudă trezire, revelația singurătății, deșert rece, ce coboară în mine, abisuri … Continuă lectura →

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | 1 comentariu

Cui îi mai pasă???

Publicat pe decembrie 3, 2011 de Ciprian Bojan

Cui îi mai pasă de cântec, cui îi mai pasă de zbor, cui îi mai pasă de visuri, cui îi mai pasă de zbucium, cui îi mai pasă de doruri, cui îi mai pasă de-albastru, cui îi mai pasă de … Continuă lectura →

Publicat în Viaţa pur şi simplu | 3 comentarii

Pe ochi

Publicat pe decembrie 2, 2011 de Ciprian Bojan

Pe ochi de trecut, singurătate, pe ochi de prezent, nimic, pe ochii de mâine, hotarul, pe ochi de mereu, ce strigăt pustiu despicător de suflet și de gând ucigaș! Mers fără drum, timp fără ritm, vis fără aripi, trup fără … Continuă lectura →

Publicat în NIMIC | 1 comentariu