Arhive lunare: septembrie 2010

Şi pentru că, îţi invoc numele, instinctiv, asemeni unui refren nepământean, mi-am dat seama că, existenţa mea este doar un gând, rătăcit printre clipe. Ar fi atât de uşor, dacă m-ai uita, căci sunt, un titlu neinspirat, de carte, care descrie … Continuă lectura →

Exişti, prin tine însăţi, şi mi-e de ajuns. Exist, şi-mi pare atât de nefiresc. Aş vrea să fiu doar un cuvânt monosilabic fără să schimb sensul propoziţiei, doar o nuanţă, fără să schimb culoarea tabloului, doar o variabilă, fără să … Continuă lectura →

Să nu mă întrebi niciodată „De ce”? Dar aş vrea să simţi atingerea gândului meu, căci ceea ce simt nu pot să-nţeleg, nu pot să explic, nu ştiu să descriu. Doar eu şi emoţia ne îmbrăţişăm, fără să fim capabili … Continuă lectura →

Zâmbete, înşirate în spirale, minţi ce pătrund clipele, cu parfum terestru, inimi pulsânde. Ritmul, dictat de reguli, neliniştea, extazul, căderea. Finalul? Victorie de-o clipă…

Nu credeam, că există, undeva, un suflet căreia să-i dau neliniştea mea, fără s-o renege. Dar poate, atunci, eram un păgân, lipsit de viaţă lăuntrică, zăcând pe un maldăr de resentimente. Acum, ţi-am întâlnit privirea, ţi-am furat din clipe şi … Continuă lectura →

Defineşte-mi tu, acea stare care mă mistuie la simpla rostire a numelui tău! Spune-mi tu, ceea ce gândul meu ar trebui să aştearnă în calea ta! Dacă ţi-aş putea îmbrăţişa privirea, aş şti calea spre sufletul tău, ştiu că-i acolo, … Continuă lectura →

Dacă ai exista doar în imaginaţia mea, ai fi doar o proiecţie. a gândului meu. Dar tu eşti mai mult decât un gând rătăcit, eşti însăşi neliniştea care a generat gândul! N-aş putea să-ţi desenez chipul, dar chipul tău s-a … Continuă lectura →

Dormi, frumoasa mea! În nopţi prea reci, cu străluciri de stea, La căpătâiul tău mereu voi sta, Gânduri şi vise rele îţi voi alunga, Care- ţi apasă somnul tău în noaptea grea. Râzi, iubirea mea Vin primăveri mai verzi ca … Continuă lectura →

Iubesc cu miros idolatru, iubesc ancestral, fundamental. Nu, tu n-ai apărut dintr-o dată, tu ai existat dintotdeauna, eu nu eram însă capabil, să-ţi sărut gândul, care te purta hoinar printre clipe N-am să-ţi cer niciodată să fii a mea, tu … Continuă lectura →