Gânduri

Mă gândesc acum la tine,
Că tu astăzi te gândești la mine,
Și cum mă gândesc eu așa, că te gândești la mine,
Mă mai gândesc că e plăcut să știu că te gândești la mine,
Iar gândul meu la tine
Se întâlnește cu gândul tău la mine!

Dar mă mai gândesc uneori la tine,
Și mă întreb, că dacă tu nu te gândești la mine?
Atunci gândul meu la tine,
Ucide gândul tău care nu se gândește la mine,
Ca să-ți rămână numai gândul tău spre mine
Atunci când nu te gândești și tu la altceva…

P.S. Acesta e un pamflet, dar cui îi pasă??? 😛 😀 :))

Reclame
Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Plouă (altfel)

Plouă mereu
Cu chipul tău
Peste sufletul meu
În cer și-n vis și-n hău
Te strig mereu,
Cu urlet mut,
În vers tăcut
Instantaneu.

Și-i SEARĂ!

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | Lasă un comentariu

Lasă – mă!

Lasă – mă să – ți mai culeg un vis

Să simt

Să doară

Și să strig

Pe vârful unui nor perfid

Să te zidesc în mine

Căci nu mai e nimic

Albastru și concret,

Sau poate e ecoul

Și – i încă viu!

Publicat în Un soi de poezie | Lasă un comentariu

Nor de fum

Nor de fum,
Lăsat în drum
Vifor alb,
Strigăt postum,
Gând nebun
Tunet slab
Visul – scrum.

Doar noaptea

Publicat în NIMIC | Lasă un comentariu

Imagine | Publicat pe de | Lasă un comentariu

Vis

Am să- ți descânt un vis
Şi ți-l voii înveli
În culorile toamnei.
Să devină doar semn de întrebare
Pentru tot ce nu a fost spus.

Am început să scriu
Despre răni adânci
Ce nu lasă cuvintele
Să străbată distanțe.

Petrec doruri
Înecate în neputința
De a fi crezute.

Ce bine că (eu)
Nu-ți sunt de ajuns…

Publicat în NIMIC | Lasă un comentariu

Devin

Mă nasc umbră,
din drumuri prăfuite,
scriu adiere
și nu aud ecoul.

N-am învățat
să cresc aripi
pentru azi și mâine
și cad în muțenie.

Dacă aș fi un strigăt,
tu ce ai fi?

Publicat în NIMIC | Lasă un comentariu