Arhive lunare: septembrie 2012

Ca un nebun

Sătul de sens și consens, mi-am alungat gândul nebun, în liniștea unui nonsens al vorbelor ce nu se spun. În mine curgi ca un destin al clipelor de seară sumbră, sunt doar o rană și mă-nchin doar idolilor fără umbră. … Continuă lectura

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | 1 comentariu

Arcuiri

Drumuri albastre, îmi e dor să presar tresăriri argintii prin nopți vâscoase, de intensitatea trăirilor nomade, întoarceri sincere, șerpuiri abstracte, zidiri umbroase, terminații senile ale aceleiași vești; despre creșteri severe de zboruri plane. Noi și distanțele așezate strâmb tot de … Continuă lectura

Publicat în NIMIC | Lasă un comentariu

Îți spun

Am să-mi asmut steaua, dincolo de hotarele încremenite ale imposibilului, chiar dacă-ți va fi în ceas târziu să afli, ceea ce triumfă în mine chiar mai presus de propria-mi viață. De vei ști sorbi râurile ce le revărs spre tine, măcar … Continuă lectura

Publicat în NIMIC | 1 comentariu

Despre minuni (din nou…)

Nu vreau să mai cred, în minuni efemere, căci atunci când, o minune se produce, ar trebui să producă efecte permanente sau, cel puțin, efecte viagere. Același miracol m-ar fi putut îndrepta, spre abisul cel mai întunecat, dar m-am ridicat … Continuă lectura

Publicat în Viaţa pur şi simplu | 2 comentarii

Să nu…

Am ajuns să mă întreb, dacă minunile se pot reporta sau transmite? Căci știu doar, că nu vreau să las pierdută o singură minune: pe tine!

Publicat în Viaţa pur şi simplu | 2 comentarii

Până când…

Până când nopțile nu îmi vor fi rotunde, până când clipele nu mă vor umbri, voi fi un gând ce se ascunde în umbra ta, oriunde tu vei fi. Până când zilele nu îmi vor fi povață, până când cerurile … Continuă lectura

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | 3 comentarii

Concret

Am exclus orice rătăcire. E simplu!

Publicat în NIMIC | 2 comentarii