Arhive lunare: decembrie 2010

Şi cântă mugurii de-albastru, printre văpăi şi nopţi deschise, iar printre noi răsar măiastru, rânduri nescrise… Şi plâng vise de bucurie, aşa, să dea veste de viaţă, răsar din viaţă purpurie muguri de ceaţă… Şi-ascult ceasornice astrale, printre copacii-făurari, şi-mi … Continuă lectura →

Adorm descântec, pe margini de gând, şi-i noapte albastră şi-i dor călător, precum o mireasmă, ce-adună neclar, paşi de furtună, şi pâlcuri amare, de zbucium zadarnic şi ceasuri astrale. Şi-i vis ce prelinge, o clipă semeaţă, prin fluturi îşi cântă … Continuă lectura →

Meandru neumblat şi vis de seară descântec ferecat şi-i noapte iară… De dor de viu şi viaţă nouă, zbucium sângeriu şi iară plouă… Un azi ce doare cu tot ce-aduce clipa m-ascund pe Soare şi-i verde şi-i nimica… Şi-i pisc … Continuă lectura →

Ochi spre prezent, lumini arbitrare, cântec absent, clipe precare. Scuturi de raze, mâini încleştate, absenţe şi oaze, vise-nnecate. Piscuri de rouă ceruri confuze, linişte nouă, pajişti difuze. Nevoie astrală cauză mută, iubire-ancestrală, privire cernută. Abisuri concrete, cântec măiastru, ziduri prezente … Continuă lectura →

Sinusoidală, deschise căi spre delir, verde absolut, absorbit de clipa iminentă, a unui cotidian, ce muşcă din trăire neobosit. Refren, nemăsurat şi absent, acoperit de zgomote de fond, omniprezenţe pulsânde peste stările de veghe ale sufletelor flămânde de acelaşi albastru … Continuă lectura →

Colţ de lume vuiet albastru, peste nume cântec măiastru, vis de rouă şoaptă pierdută, viaţă nouă respiraţie mută, gând de seară, pajişte înaltă, zbucium iară, linişte caldă, abis calculat, noapte absentă, râs înnecat, furtună latentă, ochi de vânt, murmur tăcut, … Continuă lectura →

Retrăiri, grabnice clipe, ce se prăvălesc tot mai apăsător spre mine. Orizonturi, pierdute printre paşii nevăzuţi pe drumuri nechemate şi închise. Nopţi de vânt şi ochi de raze, picuri de-albastru nevoi de abis, pereche de nori şi cântece seci, amurguri, … Continuă lectura →

Necuvintează-mi ca şi cum n-aş fi nici strop de materie pe emisferă rece! Nezideşte-mă în cuiburi de nouri, spre adăpostul paşilor grei! Nevesteşte-mă ca roua pe braţe, şi ochii pe semne că-i Soare! Neadoarme-mă, cântându-mi pe fluier, şi azi e … Continuă lectura →

Copacii, urme arzânde, drumul, căutări febrile, semne, apropieri stinghere, noapte, aceeaşi taină, lumină, dimineaţă singură, vise, imagini neclare, poveste, cântec nescris, şoaptă, înălţare luminoasă, atingere, vuiet asurzitor, depărtare, blestem şi armă. Aducere-aminte. Refren terestru.

Mi-a mai rămas un colţ de orizont ciobit spre care să alerg căci alte drumuri îmi sunt intertise, din cauza propriei mele stări, aceea de a-mi dori şi a dori mereu, de parcă aş săvârşi o crimă atunci când dăruiesc … Continuă lectura →

Mi-e de ajuns să te privesc ca pe o pedeapsă, răsărită din propriile-mi căutări spre care am îndrăznit, crezându-mă cel puţin capabil să devin o adiere printre furtunile pe care, eu nu ţi le-aş da, dar spre care alergi împăcată … Continuă lectura →

Devenire, puseu mereu amar, peste ofrande refuzate, spre lauda clipei ce se va scurge altfel decât în cartea pe care am vrut să o scriu. Privire absentă printre pagini închise peste care se aşază, fără ezitare, umbre reci, proiecţii ale … Continuă lectura →

Să alergăm totuşi pe portativ, în aşteptarea notelor atemporale, spre mulţumirea ideii de mister, care va persista posac între noi, confundându-ne imaginile din oglină, cu acelea ale unei stări de paravan. Să ferecăm porţi, care se prăvălesc peste suflet, negrăind … Continuă lectura →

Aş fi vrut, să-mi lepăd durerea printre laturile imperfecte ale efemerului, şi să mă regăsesc printre şoapte, mai viu şi mai curat, decât mâine. Aş fi vrut, să port mai evident povara acestui du-te-vino, care s-a aşezat printre luminile albastre. … Continuă lectura →

Să purcedem aşadar, spre alte tărâmuri, de pe care s-au scurs toate accidentele nefericite, care se mai refereau la aduceri-aminte, ascunse printre ruine, ce răsar inevitabil din trăiri străine. Să aşteptăm printre picături, să ne cadă bătăi de ceasornice peste … Continuă lectura →