Arhive lunare: Martie 2011

De-ar fi…

De-ar fi să-ţi cern din strigăt o-ntrebare, ai şti care-i aceea, deci, n-am s-o mai rostesc! Astfel, eu am rămas străin să pribegesc, şi printre răni deschise, o şoaptă mai răsare… De-ar fi să-ţi scutur taina, din zborul unei clipe, … Continuă lectura

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | Lasă un comentariu

Arderea unei clipe

Doar ştiu, curgerea unei lacrimi. Doar simt, arderea unei clipe. Doar strig, printre nopţile reci, un vers searbăd, ecou al trecerii prin mine, a lumii neumblate. Orbecăi, deschid iar cartea; fără-nţeles îmi sunt cuvintele. Şi prin despicătura rănii, încă, mai … Continuă lectura

Publicat în Un soi de poezie | 3 comentarii

Am să încetez…

Am să încetez să mai privesc, printre picăturile de ploaie. Am să încetez să încerc, să îmbrăţişez orizontul. Doar verbului îi voi dedica, tot ceea ce numai eu voi putea să răsar din suflet. Am să încetez să mai cred, … Continuă lectura

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | 11 comentarii

Căutătorul miracolului

Trăise în viaţa lui suficiente experienţe, care să-l determine să renunţe la a mai crede în miracole. I se împietrise inima şi îşi spuse că n-are nici un rost să mai spere, sau să aştepte ceva bun de la viaţă… … Continuă lectura

Publicat în Un soi de proză, Viaţa pur şi simplu | Etichetat , , , , | 4 comentarii

Miroase-a tine

Deschid noi căi spre orizonturi, ce par că vor să mă cuprindă strâns în ele, adulmec paşii ce îi las în urmă, mă duc grăbit… abisul mă înghite! Tresar din când în când la câte o şoaptă, cuvinte fără sens … Continuă lectura

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | Lasă un comentariu

Colindă-mă albastru!

Păşeşte peste pagini şi vino-n ceas astral, foşnind printre silabe, ce curg ca o ghirlandă, colindă-mă albastru, prin versul de cristal şi lasă-mă luminii. ca armă şi ofrandă! Încinge-mă cu brâul înaltei tresăriri şi du-mă peste timpuri, ce zac în … Continuă lectura

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | 2 comentarii

Era vorba despre tine…

N-am să mi te închipui niciodată, sub forma unui chip cioplit, ci am să-ţi caut adâncurile, fără de care, aş nega că exişti! Precum un praf de stele mi s-au risipit cuvintele, încât mai am doar silabe, din care să … Continuă lectura

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | 3 comentarii