Arhive pe autori: Ciprian Bojan

Despre Ciprian Bojan

Profesor la ţară

Adagio

  Poți retrăi doar altfel ceea ce ai trăit cândva intens și n-ai înțeles atunci și nu vei mai putea înțelege niciodată decât crâmpeie din ceea ce ai simțit. Ne rămâne doar strigătul ca un ecou inutil.     Anunțuri

Publicat în NIMIC | Lasă un comentariu

Concret

De ce-ți sunt ochii umezi de străluciri albastre? Eu nu mai sunt acolo, să-ți caut flori prin glastre. De ce taci fără noimă, când totul are sens?! Plecat-am spre tărâmul nimicului imens. De ce-ți ascunzi privirea, prin conuri reci de … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Destăinuire

Azi, era să uit să mă gândesc la tine, așa încât, ecoul gândului de ieri m-a certat atât de tare. încât mâine nu mă voi putea gândi la altceva. Plecări iminente

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Uitare?

Ai uitat, e atât de bine că uiți fiindcă amintirea poate să dea fiori. Uită, să poți râde prezentului, senină, fără înfiorări să mai poți uita și mâine, și să mai râzi și atunci! Lasă amintirile să năpădească suflete oarbe … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Cartea

Închide cartea, sunt semne de rouă pe pajiștea nouă și vântul se pierde pe-o ramură verde Închide cartea, furi zâmbete calde pe cer să se scalde zvâcniri împletite în doruri rostite Închide cartea, ai zile albastre și florile-n glastre, minuni … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | 2 comentarii

Distanță

Sunt la mii de ani lumină distanță de privirea ta. eşti mereu imagine vie sau blestem? Rămâne strigătul interior, atât…

Publicat în Uncategorized | 1 comentariu

Scurt mesaj

A fost de-ajuns de atât de puțin să-mi intri în suflet. Trebuie atât de… nimic să rămâi acolo. Doar mie mi se poate întâmpla?!

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu