Arhive pe autori: Ciprian Bojan

Despre Ciprian Bojan

Profesor la ţară

Fluid

Toamna asta, Are culorile tale Ce se preling peste mine Ca un blestem al realității.   Gonind peste şoapte Am semănat clipei Străluciri eterne Precum chipul tău.   Timp albastru…

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Gânduri

Mă gândesc acum la tine, Că tu astăzi te gândești la mine, Și cum mă gândesc eu așa, că te gândești la mine, Mă mai gândesc că e plăcut să știu că te gândești la mine, Iar gândul meu la … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Plouă (altfel)

Plouă mereu Cu chipul tău Peste sufletul meu În cer și-n vis și-n hău Te strig mereu, Cu urlet mut, În vers tăcut Instantaneu. Și-i SEARĂ!

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | Lasă un comentariu

Lasă – mă!

Lasă – mă să – ți mai culeg un vis Să simt Să doară Și să strig Pe vârful unui nor perfid Să te zidesc în mine Căci nu mai e nimic Albastru și concret, Sau poate e ecoul Și … Continuă lectura

Publicat în Un soi de poezie | Lasă un comentariu

Nor de fum

Nor de fum, Lăsat în drum Vifor alb, Strigăt postum, Gând nebun Tunet slab Visul – scrum. Doar noaptea

Publicat în NIMIC | Lasă un comentariu
Imagine | Publicat pe | Lasă un comentariu

Vis

Am să- ți descânt un vis Şi ți-l voii înveli În culorile toamnei. Să devină doar semn de întrebare Pentru tot ce nu a fost spus. Am început să scriu Despre răni adânci Ce nu lasă cuvintele Să străbată distanțe. … Continuă lectura

Publicat în NIMIC | Lasă un comentariu

Devin

Mă nasc umbră, din drumuri prăfuite, scriu adiere și nu aud ecoul. N-am învățat să cresc aripi pentru azi și mâine și cad în muțenie. Dacă aș fi un strigăt, tu ce ai fi?

Publicat în NIMIC | Lasă un comentariu

Descriere

Sunt gânduri care ard de aceea trebuie rostite măcar uneori să nu devină reazem neputinței. Sunt imagini vii nu doar năluci diforme, și totuși dacă le-ai fi văzut nimic n-ar fi schimbat ziua de azi. Sunt șoapte care zac nestinse … Continuă lectura

Publicat în Un soi de poezie | Lasă un comentariu

Refren II

Am hotărât să-mi unesc singurătatea cu mine însumi, știu că n-ai nimic împotrivă știi că și dacă ai avea, ar fi tot una. Flacără.

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Adagio

  Poți retrăi doar altfel ceea ce ai trăit cândva intens și n-ai înțeles atunci și nu vei mai putea înțelege niciodată decât crâmpeie din ceea ce ai simțit. Ne rămâne doar strigătul ca un ecou inutil.    

Publicat în NIMIC | Lasă un comentariu

Concret

De ce-ți sunt ochii umezi de străluciri albastre? Eu nu mai sunt acolo, să-ți caut flori prin glastre. De ce taci fără noimă, când totul are sens?! Plecat-am spre tărâmul nimicului imens. De ce-ți ascunzi privirea, prin conuri reci de … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Destăinuire

Azi, era să uit să mă gândesc la tine, așa încât, ecoul gândului de ieri m-a certat atât de tare. încât mâine nu mă voi putea gândi la altceva. Plecări iminente

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Uitare?

Ai uitat, e atât de bine că uiți fiindcă amintirea poate să dea fiori. Uită, să poți râde prezentului, senină, fără înfiorări să mai poți uita și mâine, și să mai râzi și atunci! Lasă amintirile să năpădească suflete oarbe … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Cartea

Închide cartea, sunt semne de rouă pe pajiștea nouă și vântul se pierde pe-o ramură verde Închide cartea, furi zâmbete calde pe cer să se scalde zvâcniri împletite în doruri rostite Închide cartea, ai zile albastre și florile-n glastre, minuni … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | 2 comentarii

Distanță

Sunt la mii de ani lumină distanță de privirea ta. eşti mereu imagine vie sau blestem? Rămâne strigătul interior, atât…

Publicat în Uncategorized | 1 comentariu

Scurt mesaj

A fost de-ajuns de atât de puțin să-mi intri în suflet. Trebuie atât de… nimic să rămâi acolo. Doar mie mi se poate întâmpla?!

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Pentru ultima oară

Te întreb pentru ultima oară (până la următoarea întrebare) e bine când îți amesteci visele cu culori care de fapt nu există, dar tu să te încăpățânezi, totuși să crezi că iluziile tale colorate sunt adevăruri? Să știi că știu … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Nu (mai) ninge

Azi nu mai ninge pentru noi de parcă dacă ar fi nins vreodată ninsoarea asta ar fi fost altfel. Târziu

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Ce bine…

Ce bine, că nu mă mai visezi fiindcă eu te (mai) am în fiecare vis, în care visez că ai vrea să nu mă mai visezi! Să pot?

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu