Arhive pe autori: Ciprian Bojan

Despre Ciprian Bojan

Profesor la ţară

Gânduri

Mă gândesc acum la tine, Că tu astăzi te gândești la mine, Și cum mă gândesc eu așa, că te gândești la mine, Mă mai gândesc că e plăcut să știu că te gândești la mine, Iar gândul meu la … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Plouă (altfel)

Plouă mereu Cu chipul tău Peste sufletul meu În cer și-n vis și-n hău Te strig mereu, Cu urlet mut, În vers tăcut Instantaneu. Și-i SEARĂ!

Publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu | Lasă un comentariu

Lasă – mă!

Lasă – mă să – ți mai culeg un vis Să simt Să doară Și să strig Pe vârful unui nor perfid Să te zidesc în mine Căci nu mai e nimic Albastru și concret, Sau poate e ecoul Și … Continuă lectura

Publicat în Un soi de poezie | Lasă un comentariu

Nor de fum

Nor de fum, Lăsat în drum Vifor alb, Strigăt postum, Gând nebun Tunet slab Visul – scrum. Doar noaptea

Publicat în NIMIC | Lasă un comentariu
Imagine | Publicat pe | Lasă un comentariu

Vis

Am să- ți descânt un vis Şi ți-l voii înveli În culorile toamnei. Să devină doar semn de întrebare Pentru tot ce nu a fost spus. Am început să scriu Despre răni adânci Ce nu lasă cuvintele Să străbată distanțe. … Continuă lectura

Publicat în NIMIC | Lasă un comentariu

Devin

Mă nasc umbră, din drumuri prăfuite, scriu adiere și nu aud ecoul. N-am învățat să cresc aripi pentru azi și mâine și cad în muțenie. Dacă aș fi un strigăt, tu ce ai fi?

Publicat în NIMIC | Lasă un comentariu