Absență târzie

N-ai rămas
nici măcar tu
să zâmbești amar
spre încercările mele
de a împleti
semne de viață
și doruri
neostoite
în care să mă afund
cu toată ființa
ca și cum asta
m-ar putea izbăvi
de mine însămi.

Și totuși
e prea târziu
să nu fii AICI…

Și-i noapte.

Despre Ciprian Bojan

Profesor la ţară
Acest articol a fost publicat în Viaţa pur şi simplu. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Absență târzie

  1. Dia Mantina zice:

    I-ai spus mereu cam aceleaşi cuvinte, semnele tale le poartă, pentru unele doruri îţi trebuie o armură de curaj, nu ştiu dacă e prea târziu sau e în devenire.

  2. Camelia zice:

    Cea de sus sunt eu, în caz că te întrebi. Nu Delia, fireşte.

  3. Just me zice:

    Extraordinar cum seamana toate.si toate.s la fel..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s