Ca un fum…

Și dor și șoapte uitate-n timp
și zâmbete ascunse după o perdea
iar mă avântă gândul după aceeași stea
tăcută și ascunsă, fără anotimp.

Și zbor și umbră, împletiri de vis
albastre versuri, dar rostite fără rost
din sufletul ce caută același adăpost
nu va mai zvâcni decât un mare abis.

Nu pot clădi un vis albastru acum
nu știu zbura către un vers antum
îmi caut vorbele în margine de drum
și de aceea toate astea ți se par un fum

Și râzi…

Despre Ciprian Bojan

Profesor la ţară
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s