Fără visuri!

Nu mai am nici un vis cu tine, femeie!
și-am să te învelesc în dragoste și vin
să-ți fie zâmbetul mai plin
de timpul meu, plin de pelin

Nu-ți mai cânt nici un cântec, femeie!
și-am să te- mbăt cu vagi și vechi tăceri
urlând albastru către nicăieri
călcându-mi aspru peste vechi dureri

Nu mai știu cum ți-e chipul, femeie!
și-am să-ți înalț un amplu piedestal
dintr-un discurs patetic și final
pe marginea unui tărâm banal…

O ȘTII, femeie!

Despre Ciprian Bojan

Profesor la ţară
Acest articol a fost publicat în Un soi de poezie, Viaţa pur şi simplu. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s