Cel mai teamă mi-este,
nu că nu mă vei înțelege
(cu asta m-am obișnuit, oarecum
chiar dacă lupt din răsputeri cu această stare de fapt…)
ci cu faptul,
că dacă într-o zi vei înțelege,
te vei simți oarecum vinovată
că n-ai înțeles…
Sau, poate,
te vei bucura?
🙂