Am evoluat,
(în sensul că m-am transformat,
nu că am devenit mai bun,
ci, pur și simplu, altceva)
de la o dragoste totemică
la una umană,
fiindcă am obosit
să iubesc stereotipuri
și m-am apucat,
odată cu tine,
să iubesc doar ființe
care au
un chip,
un trup
și un suflet,
ca toate ființele…
Și ce dacă nu merit
NIMIC?
Eu însămi sunt NIMIC,
prin ceea ce am fost,
dar acum... 🙂
Pseudolirice 