Cu precizarea că,
totul începe cu ”poate”,
am constatat
că se sfârșește cu ”NU”
Am constatat,
că e mai important
ca semenii noștri să nu știe
(ceea ce n-am vrea noi să știe),
iar noi să trăim cu frica în sân
că s-ar putea să afle…
Am constatat,
cât de mici suntem
în fața a ceea ce
se întâmplă cu sau fără voia noastră…
Am devenit mai sărac cu un gând,
sau mai bogat că l-am dat de știre
cuiva?
🙂
mai bogat!
p.s. superbă piesa