Permanență (?)

Refrene săpate,
lacrimi uscate,
doruri iscate.

Nebun.

Despre Ciprian Bojan

Profesor la ţară
Acest articol a fost publicat în NIMIC. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Permanență (?)

  1. convietuire zice:

    dar ce frumoasa nebunie…

  2. Camelia zice:

    Admite, că „nebunul” ar avea un mesaj esenţial; care ar fi acela? Ce conţinut ar avea acel refren care s-ar cere comunicat, şi asta imperios, de ar fi? Ce ar aştepta dorul, cu sufletul la gură, să îi spui?
    Şi nu, nu trebuie să îmi răspunzi mie, ci sieţi.
    Dar teme-te; pe măsuri ce i te spui dorului, îţi este şi mai de neostoit.

    • Ciprian Bojan zice:

      Știu, dar a încerca să fug sau să-mi reprim dorul, mi-este cu neputință! Nu putem fugi de noi înșine, prietenă dragă, tu știi asta, o, tu știi atât de bine… 🙂

  3. Camelia zice:

    Îţi las o melodie dragă sufletului meu, poate îţi va spune ceva…

  4. Camelia zice:

    Şi da, ştiu cum e cu dorul şi hotarele lui.
    Şi mai ştiu că atâta timp cât vei crede că nu mai ai ce să îi spui, înseamnă că a fost doar unul trecător.
    Ceea ce nicicând nu se va întâmpla.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s