(5 septembrie 2007)
Unde mergi tu, gând stingher?
Cocoţat pe-un colţ de cer
Unde mergi tot înainte?
Rătăcind printre cuvunte.
Şi dacă prin vis alergi,
Câte flori vrei să culegi?
Rătăcind peste păduri,
Ce mirese vrei să furi?
Cărui bătrân orologiu
Vrei îi aduci elogiu?
Alergând printre oglinzi,
Câte stele vrei s-aprinzi?
Poate că eşti doar lumină,
Sau o pasăre străină,
Poate că eşti doar un nor,
Sau un cântec lin de dor…
Poate că eşti un amurg,
Sau ţărână pe sub plug,
Poate că eşti crâmpei de Lună,
Sau un sunet de pe strună…
Poate eşti un vis măiastru,
Sau o umbră de sihastru,
Poate că eşti un ram de pom,
Sau în toate eşti doar… OM!
HEI, OMULE!!!
Omule- cântec,
Omule- viaţă,
Omule- zâmbet,
Omule- ceaţă.
Omule- pasăre,
Omule- linişte,
Omule- dragoste,
Omule- pajişte.
Omule- lumină,
Omule-zbor,
Omule- grădină,
Omule-dor.
HEI, OMULE!!!
Pseudolirice 
great article
Minunat! Sunt sigura ca ne priveste din stele!
Poate, nu știu însă cât merităm! 😐
Frumoasă voce, minunat om!
I don’t agree
Nobody asked for your opinion… But, you can have one…
Fără de cuvinte; mă înclin.
Frumos..intr-adevar ,suntem lumina, toti suntem oameni lumina..
numai ganduri bune sa ai Ciprian!
Nu e chiar originalitate în versurile astea, dar aşa l-am „cunoscut” eu pe Moţul. 🙂
Usually when I’m looking for some information from the field did not look into the blogs. The general opinion is lingering argument that blogs teenagers who have problems with them during puberty. That is why so much unnecessary information in them and nothing you can learn. But it is also worth a bit more to figure out in what gives us a virtual space, because we find it much more interesting things. Sam very surprised when I found out that blogs can be something other than just the diaries, but it turned out that you can find some very valuable pages of this type. Therefore I dare to recommend this blog. There are a lot of interesting information which may well expand their knowledge and make our field of interest has expanded strongly. So definitely worth a look at this blog. It is ideal for anyone who is interested in this topic. This blog has many interesting categories, which contain a variety of texts, to which it is worth noting. At the beginning I did not believe that so powerful a blog can provide greater value, it turned out, however, that this is possible. On this blog, despite the wealth of content, they are very well developed and you can see that verified. Therefore, we need not fear that someone just a everything pozmyslal. This is undoubtedly a great asset to this blog, and we appreciate it, because in the virtual space, it happens very rarely. This blog is also an interesting adventure, not only for those who are up on this subject, but also for those who are in contact with her for the first time. Therefore, if we are in the field zupelnymi amateurs and we do not have the foggiest idea, we need not worry. Certainly not exclude a page after a few seconds, discouraged by obscurity submitted content. This blog is suitable for anyone, so regardless of the state of our knowledge, we are interested in it. Certainly not regret his decision, and this blog will give us valuable information that can not be found on another website.
Nice website. Thanks a lot for sharing dude
If anyone can send me more informations about this is that I asked.
da…foarte frumos…
Intr-adevar, firea de poet a lui Pittis merita o poezie la trecerea in nefiinta…interesanta idee!
M-a impresionat omul Florian Pitiș! Dar cred că se potrivește multor oameni ce nu mai sunt… 😦
Mulţumesc şi aici pentru reamintirea acestei bucăţi scrise cu pasiune, ale cărei atingeri cu sufletul ţi s-au părut potrivite a-mi fi lăsate ca urmă la ultima mea poveste, doar că eu am ţesut gânduri de cercuri concentrice în jurul unui gând, şi după o misterioasă înclinare, după cum mi-aş dori să faci aidoma, cu un cuvânt pe care l-am ales dintre toate cele rostite de tine.
Și eu procedez la fel când scriu, ”țes gânduri de cercuri concentrice în jurul unui gând”, mi s-a părut un fragment prin care jocul de cuvinte devine un soi de înrămurire a acelui gând dominant…
Cum ai ţese în jurul spusului „om-pajişte”? Mi-aş dori să îţi aud revărsarea lirică.
Poate nu acum, sau nu curând, dar prin asta am încercat să descriu omul care vede tot, firul de iarbă, floarea, văzduhul și gângăniile mai mici sau mai mari, revărsându-se asupra lor cu dragoste flămândă în a le mângâia în cântec, vers, culoare, miros și formă… Asta era percepția mea, despre omul-pajișe care era ”Moțul”
Si mie imi place!)
am si eu ceva… s’il te plait
Ciprian, sufletule, de te (ne)întrebi, Oleg vine de pe tărâmurile mele; mainouaflatu-mi unui altceva, acel al sferelor sale…şi el cu poezia şi funcţia acesteia gingaşă, de sentimenal şi tandru părtaş la bucurie şi durere; fie-i neatinsă aceasta, cea de pe urmă.
Da, Camelia, am văzut pe tărâmu-i urmele și umbra ta! Aceea spre încântare! 🙂
Ai văzut doar silueta-mi profilată…glumesc…pentru că urmele, gândurileurmă, cum le spun eu cuvintelor, mi-au fost înhăţate de gaura neagră a spamului, şi acolo se află şi acum; se pare că nu e un loc în care să îi fi trecut prin minte să mă caute.
Am o rugăminte la tine; lasă-i o vorbă pe blogul lui să se înfăţişeze în spam şi să mă ia de acolo, că tare bine’s instalată înăuntru, văd.
Bine, face-voi precum mă rogi! 🙂