Vorbe

Un conglomerat căutând printre simţuri,
adânc scrijelite în suflet,
căutând zadarnice porţi spre eternitate,
ce vor servi mai apoi,
spre propria-mi deznădejde,
acoperită de zgomotul cotidian.
Nu pot să merg
decât spre nicăieri,
tocmai pentru că vreau
să ating acel ceva pe de-a-ntregul.
Ce rost mai au vorbele,
câtă vreme se pierd printre străluciri de-o clipă,
atârnate pe un cer,
gata-gata să cadă?
Toate se transformă într-un deplin nonsens,
câtă vreme nu devin materie,
sau măcar un impuls,
care să genereze trăiri!

Iată ofranda mea spre tine:
nişte vorbe!

Despre Ciprian Bojan

Profesor la ţară
Acest articol a fost publicat în Un soi de poezie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Vorbe

  1. rusbianca zice:

    Ofranda este bine primita 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s